Vitrina cu tine

Şi-ar trebui să fie o vitrină
unde să poţi s-arunci lumină,
să dai la schimb tăcerea de cavou
pe două versuri. Punct. Capitol nou.

Cu două versuri poţi crea iluzii
sau poţi înlocui vechile confuzii
cu alte fire-n patru despicate.
Şah-mat. Sunt duse clipele. Toate.

Clipele, cele rebele, aterizând pe pistă,
sunt mov cu galben în viziune futuristă,
dar ochii larg deschişi se-agită a mirare.
Căzând din vis, realitatea e o nucă tare.

Un vis. Poate-i doar o altă realitate
unde o viaţă, sau zece, ori toate adunate,
sunt cicatrici în luciul unei vitrine.
Păşeşte. Acolo vei găsi lumea cu tine.

 

Călin Pavăl

 

Niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*