Uite monstrul!

Dacă nu eşti la fel ca ei,
eşti scos afară
şi-apoi, înghiontindu-se,
făcând pariu cât o să reziști,
ceilalți aşteaptă să te doară.

Şi strigă: „Mori odată
sau măcar prefă-te că ţi-e mintea înceată,
de nu, apleacă-te și cară lumea-n spate.
Ce-ai spus? Iubire? Ha, asta-i o impietate“.

Și poate c-ai putea să fii
un salahor trebăluind la consolidarea
conformismului
– un câine de pază al celor cu umbră și atât –
și poate c-ai putea chiar să numeri
oile rațiunii,
dar n-ai mai fi tu, și-atunci?

Atunci ești ”uite monstrul!”

 

Călin Pavăl

 

Niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*