Salutul unei ţigănci de rând

Aseară m-a salutat o ţigancă de rând,
necunoscută, nefabricată de vreun gând.

Am înotat, preţ de-o secundă,
în cel mai negru al ochilor la pândă.

Am luat zâmbetul neîmbrăcat în ambiguitate,
iar pentr-un timp bye-bye singurătate.

Un simplu gest într-un târziu aseară,
apoi din nou la poarta lumii sunt lăsat afară.

 

Călin Pavăl

 

Niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*