Noaptea, îţi sînt lună

Încă o noapte
răsfoindu-ţi numele,
lumina din privire-mi e
atât de lună plină
încât se nasc nebuloase
doar pentru a privi
peste umăr
în timp ce aşez degetele
într-un dans înstelat
din care
stele căzătoare se iau la întrecere
cu sentimentele libere
să aleagă.

Ai observat că stelele căzătoare
se opresc întotdeauna deasupra ta?

De sus,
de pe luna mea,
pentru că luna e a mea,
încă îţi răsfoiesc numele
mângâindu-ţi somnul,
așteptându-te
să deschizi ochii.

Simți razele calde ale soarelui
luându-te în brațe?

Sînt eu și luna mea de dimineață,
pe care am numit-o, simplu, soare.

 

Călin Pavăl

 

Niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*