De liniște

Uneori e nevoie și de o altfel de liniște
fără cuvinte pe cărarea dintre noi,
fără zbucium ori neliniște,
privind doar înainte, nu înapoi.

Trage aer adânc în piept.
Îl simți arzându-ți goliciunea,
lăsându-te la vedere
cu priviri
și dorințe
și îmbrățișări
încropite dintr-un dans al emoțiilor
în care muzica tace
de dragul liniștii?

Neliniștea-i un artist cuibărit în resemnare,
o altă încercare de-a urca pe scară
fără să știi cât de sus ori dacă doare
să aștepți tăcut să vină o altă vară.

Călin Pavăl

Niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*