Câteodată, din iubire se moare

Atinge-mi privirea cu palma,
în ochi am pus sămânţă roditoare,
iar uşi nici una.
S-au aşezat în carnea-mi rănile de-a valma,
câteodată, din iubire se moare.

Atinge-mi clipele ce trec năuce,
nu le-am dat nume, fiindcă ştiu că doare
când zilele sunt ieri.
Mi-s braţele întinse a cruce,
câteodată, din iubire se moare.

Atinge-mi şoaptele deloc firave,
sufletul mi-e plin de stele căzătoare.
În cerul meu de sunete
cântecul se termină în note grave,
câteodată, din iubire se moare.

Nu-mi poţi atinge strigătul tăcut,
e-acum la ani lumină depărtare.
Lunăăăăăăăăăăăă,
de ce nu m-ai luat când m-a durut,
câteodată, din iubire se moare.

 

Călin Pavăl

 

Niciun comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*